Legi „Cu Dedicaţie” |
Parlamentul României a găsit antidotul la protestele românilor din SUA: A Legalizat Taxa De Intrare la Serviciile Consulare!
Adică, dep. Labanovici, prietenul de pahar şi masă al consulului de Los Angeles, Cătălin Ghenea, a „dat o mână de ajutor frăţesc” camaradului Ghenea, promovând ultrarapid şi prin mijloace specifice această nouă mişculaţiune de lege. Aşa s-a întâmplat şi când a fost introdusă Legea votului uninominal, care a permis ca în Parlamentul dela Bucureşti să intre tot felul de anomalii politice! România suferă din cauza acestor anomalii, a mafiei care se află la putere, a PD-L + PSD = FSN. Adică: PCR! – n.Echo.
În urmă cu două săptămâni, Ministerul Afacerilor Externe declara că analizează „cu rigurozitate” informaţiile potrivit cărora Consulul General de la Los Angeles, Cătălin Ghenea, ar percepe bani pentru audienţele acordate românilor din statul Arizona, se arăta într-un comunicat al MAE remis ziarului „Adevărul”.
Rezultatul analizei „care se desfăşoară la nivelul MAE „va fi comunicat public" transmite MAE presei, prin intermediul agenţiei NewsIn. Potrivit revistei „Phoenix Mission Magazine", românii din Arizona se plâng de faptul că Ghenea solicită „o taxă de audienţă" în valoare de 20 de dolari pentru care nu dă chitanţă.
O parte din aceşti bani ar reveni bisericii în care au loc întâlnirile dintre echipa consulară şi cetăţenii români, susţin colaboratori ai lui Ghenea. Românii declară însă că biserica „Happy Valley" din Phoenix nu a cerut bani pentru spaţiul pus la dispoziţie consulatului.
Revista The Romanian Echo, din Portland Oregon, a publicat ieri, 16 mai, pe prima pagină, un articol în care afirmă că fapte similare au fost date publicităţii de către publicaţia citată „încă din anii trecuţi”. The Romanian Echo susţine că în statul Oregon: „intrarea la dl. Consul Cătălin Ghenea de LA este tarifată la $25 de persoană, dar iată că abia acum se trece la fapte... Asta pentru că şi românii din statul Arizona îl acuză pe consulul general de la Los Angeles de fraudă pentru că lua 20$ pentru a-i primi în audienţă. MAE analizează abia acum reclamaţia <cu rigurozitate>”.
În data de 6 mai 2010, Parlamentul României a adoptat Legea 78/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din 11 mai 2010.
În Legea 198/2008, în vigoare în perioada 26 aprilie – 3 mai 2010, când Libertatea, Curentul, Ziua, Mondo News şi numeroase alte publicaţii din SUA si România, au informat opinia publică şi autorităţile privind abuzurile echipei consulare din Los Angeles. În momentul încasării taxelor nejustificate prevederile legale în vigoare, referitoare la taxele consulare, erau cele din legea 198/2008 şi anume:
Art. 6
(1)Taxele consulare pentru serviciile prestate se încasează, de regulă, direct de personalul consular, prin instrumente electronice de plată.
(2) În cazul în care taxele consulare nu se pot încasa prin instrumente electronice, personalul consular va încasa direct în numerar, pe bază de chitanţă cu regim special.
(3) Autoritatea consulară, atunci când nu poate încadra activitatea într-o categorie de servicii consulare prevăzute în anexă, adoptă soluţia cea mai favorabilă pentru persoanele interesate.
Art. 7
(1) Pentru serviciile consulare prestate în regim de urgenţă se percepe o taxă suplimentară de 10 euro sau contravaloarea în dolari SUA ori în moneda ţării de reşedinţă, după caz, cu excepţia serviciilor nesupuse perceperii de taxe consulare.
(2) Serviciile efectuate imediat sau în cel mult 48 de ore se consideră servicii prestate în regim de urgenţă.
Art. 10
(1) Taxele consulare se restituie solicitanţilor de servicii consulare în urmatoarele cazuri:
a) când serviciul consular nu a fost sau nu a putut fi prestat;
b) când plata s-a făcut fară just temei sau dintr-o interpretare greşită a legii.
(2) Taxele consulare prevăzute la alin. (1) se restituie din sumele încasate de oficiile consulare cu acelaşi titlu.
(3) Modalităţile de restituire a taxelor încasate se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului economiei şi finanţelor.
Textul integral al legii 198/2008 este disponibil on line la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_servicii_consulare_nivel_taxe_misiuni_diplomatice_romania_strainatate_198_2007.php
Din declaraţiile cetăţenilor români din Arizona, Oregon si Washington, intervievaţi de ziarişti, reiese că au achitat o “taxă de intrare“ în valoare de 20$ - 25$ de persoană cash, fară documente justificative şi indiferent de problema pentru care s-au prezentat la biroul consular mobil. Odată intraţi în birou, o parte dintre clienţi erau refuzaţi, pe motiv că solicitările lor necesită deplasarea personală la sediul consulatului din LA, sau pentru că nu aveau asupra lor toate documentele necesare pentru soluţionarea problemei.
Clienţii care au fost serviţi pe loc de către echipele mobile, au achitat contravaloarea serviciilor consulare solicitate pe bază de chitanţă, aşa cum au fost stabilite ele de către funcţionarii consulatului la acel moment, inclusiv taxele de urgenţă. Sumele de bani achitate echipei mobile cu chitanţă erau cele stabilite prin lege pentru eliberarea unor procuri, paşapoarte, buletine de identitate românesti, taxe pentru apostilare, legalizare, acte de stare civilă, succesiuni ş.am.d.
În acest context, simpla lecturare a Legii 198/2008, demonstrează că taxele de intrare încasate de echipa Consulatului din LA, fară chitanţe sau alte instrumente de plată, sub diferite pretexte, cu valoare de 20$ - 25$/persoană, sunt abuzive şi nejustificate. De asemenea, din textul legii 198/2008 reiese că, în schimbul acestor taxe, clienţii trebuiau să beneficieze de anumite servicii consulare, iar în caz contrar trebuiau să primească înapoi banii achitaţi la intrarea în birou, mai ales dacă nu li s-au rezolvat problemele în regim de urgenţă.
După ce ziarele au sesizat autorităţile române asupra acestor fapte, la data de 6 mai 2010, legea a fost modificată, noile prevederi privind încasarea taxelor consulare fiind stipulate prin Legea 78/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din 11 mai 2010, disponibilă în variantă electronică la adresa :
Modificările pe care le aduce Legea 78/2010 par create special pentru a transforma nişte taxe ilegale în taxe legale, ce vor suplimenta fondurile MAE. Modificarile legale care ne-au condus spre aceste concluzii sunt:
La articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 7
(1) Pentru serviciile prestate în regim de urgenţă se percepe o taxă de 15 euro sau contravaloarea în dolari SUA ori în moneda ţării de reşedinţă, dupa caz, cu excepţia serviciilor nesupuse perceperii de taxe consulare."
La articolul 15, partea introductivă şi literele a) şi b) ale alineatului (1) vor avea urmatorul cuprins:
Art. 15
(1) Ministerul Afacerilor Externe va putea utiliza în totalitate taxele de urgenţă aferente serviciilor prestate pentru:
a) plata cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru persoanele însoţitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată;
b) plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul.
La articolul 15, alineatele (2), (4) vor avea urmatorul cuprins:
(2) angajarea temporară a persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se va face la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, cu aprobarea ordonatorului principal de credite al Ministerului Afacerilor Externe şi cu respectarea dispoziţiilor Legale in materie, fără afectarea numărului de personal aprobat acestui minister pentru serviciul exterior.
(3) Pentru munca prestată, persoanele din cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare prevăzute la alin. (1) lit. c) primesc o Indemnizaţie în valută stabilită în cuantum net până la limita salariului prevăzut pentru funcţionarul consular principal. Pe perioada în care persoanele în cauză încasează această indemnizaţie, acestea nu mai beneficiază de indemnizaţia în valută prevazută de reglementarile în vigoare pentru soţul/soţia nesalariat/nesalariată.
(4) Pentru prestarea de servicii de către persoane din afara misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare prevăzute la alin. (1) lit. c), se acordă o indemnizaţie în valută stabilită până la limita salariului prevăzut pentru funcţionarul consular principal, în care sunt incluse Taxele şi impozitele care cad în sarcina angajatorului, potrivit reglementarilor în materie ale statului de reşedinţă.
Articolul 16 va avea următorul cuprins:
Art. 16
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot solicita, prin intermediul administraţiei centrale a Ministerului Afacerilor Externe, transferarea sumelor necesare pentru îndeplinirea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), d) de la alte misiuni diplomatice şi oficii consulare care dispun de fonduri realizate potrivit dispoziţiilor art.7
Anexa Legii 78/2010 cuprinde serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, precum şi taxele aferente fiecărui serviciu în parte. La secţiunea E din anexă, punctul 8, sunt prevăzute taxe pentru servicii diverse: “Alte servicii care nu sunt incluse în prezenta listă” se taxează cu echivalentul a 30 Euro.
În ce consta, precis şi punctual „reforma consulatelor” despre care MAE a vorbit jurnaliştilor imediat dupa primirea sesizărilor? Noi înţelegem prin reformă o îmbunătăţire a calităţii serviciilor, amabilitate din partea funcţionarilor consulari, transparenţă şi dialog, nu doar o creştere a taxelor consulare. Reprezentanţii MAE nu ne-au răspuns încă daca este legal ca personalul consular sa incaseze bani cash fara chitante?
Sulurile cu chitanţe se pot cumpăra în SUA de la Office Max sau Office Depot şi se pot ştampila cu miile, pentru că nu au un regim special strict ca în România. Metoda plăţilor cu check file sau money order, emise către “Romanian Consulate” sunt instrumente de plată uzuale în SUA, iar astfel sumele de bani pot ajunge doar în contul consulatului, implicit se exclude orice posibilitate de fraudă. După toate aspectele semnalate de jurnalişti, MAE mai are încredere maximă in personalul consulatului respectiv? Legile ar trebui să prevină orice tip de fraudă, fără să lase breşe deschise pentru tot felul de ciubucuri sau nu?
O parte dintre răspunsuri ne-au fost oferite de fostul consul general din Los Angeles, domnul Claudiu Lucaci si sunt disponibile la adresa: http://www.claudiulucaci.ro/2010/05/raspuns-pentru-romanii-din-america/
Aşteptăm rezultatele anchetei MAE şi pe cele ale anchetei parlamentare promise de către deputatul Mircea Lubanovici, reprezentantul Colegiului 3 Diaspora, cu ocazia vizitei domnului ministru de externe la New York.
Având în vedere că faptele s-au produs pe teritoriul SUA, ne rezervăm în continuare dreptul de a sesiza autorităţile americane, pentru o ancheta privind activitatea Consulatului General Român de la Los Angeles în teritoriul American arondat şi pentru protecţia persoanelor care au facut declaraţii şi sesizări în acest caz.
Libertatea de exprimare a ziarelor româneşti din SUA este limitată de "relaţia" acestora cu consulatele. Ziarele româneşti din SUA sunt înfiinţate şi susţinute financiar de către unul sau doi intreprinzători privaţi, iar redacţiile sunt formate exclusiv din voluntari.
Toţi editorii şi redactorii ziarelor româneşti din SUA îşi caştigă existenţa din altă parte, iar activitatea publicistică în limba maternă şi organizarea evenimentelor culturale cu invitaţi din România, are ca scop menţinerea limbii materne în comunităţile de peste ocean, păstrarea legăturilor cu ţara şi îmbunătăţirea imaginii României în SUA.
Ziarele din SUA se distribuie gratuit, în principal prin intermediul consulatelor şi bisericilor româneşti, pentru că pe acolo trec un numar considerabil de români tot timpul. Fiind vorba despre ziarele unei minorităţi si distantele geografice enorme dintre comunităţi, numărul de cititori este limitat din start. A critica misiunile diplomatice înseamnă să-ţi suprimi reţeaua de distribuţie şi să limitezi accesul unui număr mare de cititori la presa în limba maternă. Ca urmare, ziarele în general, nu-şi asumă riscul de a critica autorităţile române, la care sunt nevoite să apeleze pentru distribuţie. În aceste condiţii, întrebăm Parlamentul României: Oare nu ar trebui să existe şi o lege în privinţa distribuţiei ziarelor din diaspora prin intermediul consulatelor? Oare nu se impune promulgarea unei legi care să permită libertatea presei de limba română în străinătate, iar misiunile diplomatice să nu mai aiba dreptul să refuze distribuţia nici unui ziar românesc?
Acest material a fost realizat în colaborare cu un grup de jurnalişti români din SUA şi redactat de:
Simona M. Botezan – Corespondent extern Mondo News România
Octavian D. Curpaş – Publisher Phoenix Mission Magazine Arizona